Experienţe traumatizante pentru bucureşteni la examenul de carnet

Un examen, care teoretic şi practic (aşa cum şi e) ar trebui să fie o formalitate, s-a transformat într-un chin specific românesc cu posibile consecinţe aberante de la caz la caz. Cozile pentru înregistrarea dosarului sunt lungi şi ţin ore, apoi dacă ţi-ai făcut bine temele şi te califici în finala “pe traseu”, urmează o aşteptare ireală. În primul rând îţi alegi zona de testare, apoi ai timp să te pregăteşti câteva luni pentru examen. Adelina, proaspăt absolvent al examenului de sală, ne povesteşte experienţa ei neplăcută şi cât are de aşteptat pâna va da “traseul”.

“După două ore de stat la coadă pentru înregistrarea dosarului, am dat vineri (7 aprilie- n.red.) examenul la sală. Am fost declarată admisă, iar la finalul probei, pe monitor apar trei opţiuni de traseu pentru programarea la proba practică. Am optat pentru zona Republica, pentru că acolo am făcut şcoala, iar cea mai apropiată dată pentru programarea la traseu a fost 20 iulie. Practic, trebuie să aştept 4 luni ca să dau examenul. Cu siguranţă uit aproape tot ce am învăţat până atunci, aşa că trebuie să mă duc la ore de perfecţionare. În plus, dacă nu iau traseul din prima, iar programările se vor face la interval atât de mare, există riscul să îmi expire şcoala şi să fiu nevoită să o iau de la capăt. Multă lume îmi zice că mai bine dădeam examenul în altă localitate, pentru că puteam da şi sala şi traseul în aceeaşi zi. Când mi-am luat viză pentru călătorie în SUA, iarna trecută, a durat o lună tot procesul”, spune Adelina, 28 de ani.

Georgiana e altă bucureşteancă trecută prin chinurile unui examen auto în Capitală.

„Am dat examenul la sală pe 20 martie, după ce am pierdut aproape trei ore jumătate pentru înscrierea dosarului. Am luat examenul, însă- surpriză – nu am putut să mă înscriu pentru traseu! Îmi expira cazierul până la data cea mai apropiată pentru programarea examenului– 13 iunie. Aşa că am mai pierdut o zi să îmi reînnoiesc cazierul şi să mă înscriu din nou. Sper că voi reuşi să promovez, asta după ce voi mai face încă vreo cinci, şase şedinţe suplimentare de condus – circa 480 de lei. În cel mai nefericit caz, mai am, practic, o singură şansă să mai dau examenul până la expirarea dosarului”, spune Georgiana Călin, 23 de ani.

Ce înseamnă asta? Că aglomeraţia de la înscrierea dosarului şi aşteptarea până la examenul pe traseu generează pierderi de bani importante la nivelul cursantului, dar posibile câştiguri la “ghişeele” Statului şi pentru şcolile de şoferi. Totodată, aceste desincronizări le pot crea probleme producătorilor care întârzie anumite vânzări sau nu le mai fac din cauza incertitudinilor pe care le au cumpărătorii cu absolvirea examenului.